Fie că e antreprenoriat cu capital românesc sau străin, indiferent de etnie sau localizare, acesta se află într-un punct critic, confruntându-se cu provocări semnificative precum birocrația excesivă, lipsa de transparență instituțională, digitalizarea insuficientă și povara fiscală ridicată. Aceste obstacole frânează inițiativa privată și limitează potențialul de creștere al economiei naționale.
Un exemplu notabil de reformă economică care arată, global, că se poate, și asta foarte repede, îl reprezintă modelul implementat de Javier Milei în Argentina. Prin măsuri radicale de dereglementare, reducerea dimensiunii aparatului de stat și promovarea transparenței, Milei a reușit să revitalizeze economia argentiniană. Aceste politici au inclus desființarea unor agenții guvernamentale ineficiente și simplificarea procedurilor administrative, ceea ce a condus la o creștere a eficienței și la stimularea mediului de afaceri.
În România, datele recente indică o creștere alarmantă a numărului de firme aflate în dificultate. În primele patru luni ale anului 2024, peste 16.000 de companii și-au închis porțile, marcând un record al ultimilor 12 ani. Cele mai afectate sectoare includ comerțul, construcțiile și serviciile profesionale.
Pentru a inversa această tendință și a stimula antreprenoriatul, este esențială adoptarea unor măsuri precum:
Adoptarea unui astfel de cadru reformator ar putea revitaliza antreprenoriatul românesc, oferind oportunități sporite pentru inovare și creștere economică.
Margaret Thatcher a redus drastic intervenția statului în economie, privatizând industrii-cheie precum telecomunicațiile, energia și transporturile. A simplificat legislația muncii și a redus taxele, stimulând creșterea economică.
Ronald Reagan a implementat politici de reducere a taxelor (Tax Cuts Act 1981), dereglementare masivă în industrii precum energia și transporturile și a încurajat competiția liberă. A redus birocrația și a limitat influența sindicatelor asupra economiei.
După Al Doilea Război Mondial, Ludwig Erhard a eliminat controlul prețurilor și raționalizarea resurselor, permițând pieței libere să funcționeze. A fost o mișcare esențială pentru „Miracolul Economic German”.
Sub influența „Chicago Boys” (grup de economiști instruiți la Universitatea din Chicago), Chile a privatizat companii de stat, a redus drastic reglementările și a introdus un sistem de pensii privatizat, ceea ce a dus la o creștere economică rapidă.
Guvernul condus de Roger Douglas a eliminat subvențiile guvernamentale pentru industrii, a liberalizat piața muncii și a redus masiv reglementările economice, transformând Noua Zeelandă într-una dintre cele mai competitive economii.
În perioada Gilded Age (1870-1900), SUA a devenit un gigant economic prin eliminarea multor bariere comerciale, reducerea taxelor și crearea unui mediu favorabil antreprenorilor, ceea ce a dus la apariția unor giganți industriali precum Rockefeller și Carnegie.
După căderea URSS, Rusia a trecut printr-un proces rapid de privatizare, eliminând monopolul statului asupra economiei și favorizând o tranziție (deși haotică) către capitalism.
China a trecut de la economia centralizată de tip comunist la un model de „socialism cu caracteristici chinezești”, prin deschiderea pieței, stimularea investițiilor străine și relaxarea controlului statului asupra companiilor private.
Margaret Thatcher a liberalizat piața financiară londoneză, eliminând multe reguli impuse de stat asupra băncilor și investitorilor, ceea ce a transformat Londra într-un hub financiar global.
India a renunțat la politica economică de tip socialist, reducând taxele, privatizând companii de stat și deschizând economia către investițiile străine, accelerând astfel creșterea economică.
Aceste reforme au demonstrat că dereglementarea, reducerea intervenției statului și liberalizarea economiei pot stimula creșterea economică și inovația. România ar putea învăța din aceste exemple pentru a-și moderniza economia și a susține antreprenoriatul. 🚀