Infiintarea unei firme: mai simplu ca niciodată, dar cu obstacole invizibile
Infiintarea unei firme în România a devenit considerabil mai ușoară în ultimii ani. Digitalizarea parțială a instituțiilor publice, reducerea birocrației și simplificarea unor proceduri administrative au scurtat timpul necesar pentru a pune pe picioare o afacere. În prezent, o firmă poate fi înregistrată în doar câteva zile, iar costurile asociate sunt mai accesibile ca în trecut.
Totuși, în ciuda acestui progres, statisticile arată că șansele de supraviețuire ale noilor companii rămân reduse. Aproximativ 50% dintre start-up-uri eșuează în primii cinci ani, iar principalele motive nu țin neapărat de lipsa unei idei bune, ci de contextul economic și reglementările impuse de stat. De aceea, provocarea reală nu este doar infiintarea unei firme, ci asigurarea unui mediu care să îi permită să prospere.
Actele necesare pentru infiintarea unei firme în România
Pentru a înregistra o firmă în România, sunt necesare următoarele documente:
- Cererea de înregistrare – completată și depusă la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC).
- Dovada rezervării denumirii firmei – se obține de la ONRC.
- Actul constitutiv – pentru SRL, acesta include informații despre asociați, capitalul social, sediul firmei și obiectul de activitate.
- Dovada sediului social – poate fi un contract de închiriere, de comodat sau un act de proprietate.
- Specimenul de semnătură al administratorului – autentificat la notar.
- Dovada depunerii capitalului social – minim 200 de lei pentru un SRL, depus într-un cont bancar deschis pe numele firmei.
- Declarația pe proprie răspundere privind îndeplinirea condițiilor legale – semnată de administrator.
- Actele de identitate ale asociaților și administratorului – copie după cartea de identitate sau pașaport.
- Acordul vecinilor și al asociației de proprietari – necesar dacă sediul social este într-un apartament de bloc.
- Alte avize și autorizații specifice – în funcție de domeniul de activitate (de exemplu, autorizație sanitară, aviz de mediu, autorizație de funcționare).
După depunerea documentelor la ONRC și obținerea certificatului de înregistrare, firma trebuie să fie înregistrată și la ANAF pentru obținerea codului de TVA (dacă este necesar) și să respecte obligațiile fiscale aferente.
De ce mor afacerile în România?
Dacă înființarea unei firme este astăzi mai ușoară, supraviețuirea acesteia este, paradoxal, mai dificilă. Iată principalele cauze care duc la eșecul afacerilor:
- Reglementările excesive și birocratizarea
Deși procesul de înființare firmă s-a simplificat, obligațiile administrative rămân numeroase și complexe. Firmele trebuie să depună frecvent rapoarte fiscale, să respecte reglementări în continuă schimbare și să navigheze printr-un sistem birocratic care consumă resurse importante.
- Taxe și contribuții ridicate
Sistemul fiscal românesc este considerat descurajant pentru micii antreprenori. Taxele pe muncă, contribuțiile sociale și TVA-ul ridicat reduc marjele de profit și pun presiune pe fluxul de numerar al firmelor.
- Acces limitat la finanțare
Băncile sunt reticente în a oferi credite IMM-urilor, iar fondurile de investiții private sunt insuficient dezvoltate. În plus, programele guvernamentale de finanțare sunt adesea suprareglementate, ceea ce limitează accesul real al antreprenorilor la aceste resurse.
- Piață suprasaturată și concurență neloială
În multe industrii, concurența este acerbă, iar firmele nou-înființate trebuie să lupte nu doar cu rivalii din sectorul privat, ci și cu companii de stat ineficiente care beneficiază de subvenții guvernamentale.
- Instabilitatea legislativă
Schimbările frecvente ale legislației fiscale și economice îngreunează planificarea pe termen lung. Într-un mediu imprevizibil, afacerile mici și mijlocii sunt primele care suferă.
Soluția: Dereglementarea, nu doar stimulente financiare
Multe inițiative guvernamentale încearcă să sprijine mediul de afaceri prin subvenții și programe de finanțare, însă acestea nu sunt suficiente dacă reglementările restrictive sufocă inițiativa privată. Dereglementarea strategică ar putea oferi mai multă libertate antreprenorilor și ar contribui la un ecosistem economic mai sănătos și înființarea unei firme să fie însoțită și de rate mai mari de succes.
Exemple de domenii afectate de reglementare excesivă:
- Sectorul alimentar și HoReCa – Restaurantele și producătorii de alimente trebuie să respecte un număr excesiv de norme sanitare și de siguranță, ceea ce crește costurile de operare și descurajează noile afaceri.
- Transport și logistică – Taxele de drum, licențele multiple și normele de conformitate impuse de Uniunea Europeană fac dificilă operarea unui business de transport în România.
- Construcții și imobiliare – Obținerea autorizațiilor de construcție este un proces anevoios și costisitor, ceea ce întârzie proiectele și crește artificial prețurile din piață.
- Industria financiară și fintech – Reglementările bancare stricte fac dificilă apariția unor alternative moderne pentru plăți și investiții, limitând inovația.
- Domeniul medical privat – Firmele care oferă servicii medicale se confruntă cu reglementări rigide, ceea ce îngreunează accesul pacienților la servicii private mai eficiente.
Infiintarea unei firme în România este mai simplă ca niciodată, dar obstacolele care apar după acest pas rămân o provocare majoră pentru antreprenori. În loc să se concentreze exclusiv pe stimulente financiare, statul ar trebui să adopte politici de dereglementare pentru a permite firmelor să se dezvolte fără piedici artificiale.
Reglementările excesive afectează direct competitivitatea și inovația, iar fără o schimbare de paradigmă, România riscă să rămână o economie dependentă de subvenții și nu una bazată pe inițiativă privată autentică. Dacă vrem un mediu de afaceri sănătos, este esențial să permitem antreprenorilor să își conducă afacerile fără constrângeri inutile.
